Dacă e februarie, e carnaval. Cu puține excepții, toate carnavalurile mari ale lumii, de la Rio, Veneția, New Orleans, Santa Cruz de Tenerife, Köln, Oruro (Bolivia), Binche (Belgia), Port of Spain (Trinidad și Tobago), Nisa, Basel, au loc în luna februarie. Originea și tradițiile lor sunt încă subiecte de dispută între istorici, dar un lucru pare sigur: perioada anului aleasă coincide cu începutul Postului Mare.
- De ce în februarie?
Originile carnavalului sunt păgâne, la fel și o parte dintre manifestările sărbătorii, motiv pentru care Biserica a vrut să o interzică. Dar nu a reușit. Așa că a transformat-o în sărbătoarea care marchează începutul Postului Mare.
Adică o petrecere cu parade, care alegorice, muzică și dans, printre care se împletesc simbolurile creștine, cultul Fecioarei Maria, dar și tradițiile proprii fiecărei țări.
2. Ce înseamnă carnaval?
Cuvântul carnaval provine din latinescul carnevalo. „Carne” înseamnă „carne” în latină, iar carnevalo înseamnă „a înlătura carnea”. Deci, un fel de lăsatul secului de carne, care precede Postul Mare.
3. Cum s-a născut tradiția deghizării?
Tradiția deghizărilor a început încă înainte de secolul al XIII-lea: femeile se deghizau în bărbați și viceversa, toată lumea se distra, la adăpostul măștilor, făcându-și unii altora farse. Și pentru că, sub o mască, poți face orice fără a fi recunoscut, treptat, sărbătoarea a devenit bun prilej pentru oamenii de rând, săracii și sclavii, să își bată joc de cei bogați, de stăpâni, de cei care îi conduceau.
4. Primele măști de carnaval
Primele măști au apărut în Veneția încă din anii 1200, dar abia trei secole mai târziu au intrat în perioada lor de glorie artistică.
5. Din ce sunt făcute măștile?
Măștile originale sunt fabricate din papier-mâché, pastă de hârtie și clei, care este turnată peste matrița de lut și lăsată să se usuce. Apoi este șlefuită și pictată manual. Tradițional, matrițele sunt fabricate manual, din lut sau stuc, care pot fi refolosite la creațiile viitoare.
6. Ce reprezintă măștile Carnavalului de la Veneția?
Tipurile tradiționale de măști sunt Bauta, Colombina, Moretta/Servetta muta, Volto (Larva), Pantalone, Arlecchino și Zanni, ultimele două având originile în costumele trupelor de teatru din Commedia dell’Arte.
7. Unde sa fac în prezent măștile de la Veneția?
Astăzi, măștile sunt făcute în mod tradițional de o mână de artizani, în ateliere improvizate în case din cartierele venețiene San Polo și Dorsoduro.
8. Prima bătaie cu flori?
Bătaia cu Flori (Bataille des Fleurs) a fost inventată la Nisa. Deși carnavalul de aici avea sute de ani de istorie în spate, abia la 1876 au apărut carele alegorice cu flori și prima bătaie cu flori pe celebra Promenade des Anglais. Inițial, bătaia cu flori era mai degrabă un eveniment rezervat „elitei”, în paralel cu festivalul popular.
9. Bătaia cu flori, în cifrele de azi
Din cele 16 care cu flori, care defilează pe Place Massena, artiști costumați extravagant, aruncă publicului mimozei, gerbere și crini. Un car are o lungime de 7 m, o lățime de 2 m și o înălțime de 6 m și, fiecare, are la bord aproximativ 3000 de fire, dintre care 70% sunt produse în regiunea Nisa. Ploaia de flori durează 72 de ore.
10. Prima menționare istorică a Carnavalului de la Nisa
În 1294, Charles de Anjou, conte de Provence și rege al Siciliei, menționează „zilele vesele ale carnavalului” în timpul unui sejur în oraș. Până în secolul al XIX-lea, carnavalul de la Nisa era o petrecere de stradă fără parade organizate. În 1830 abia, Charles-Felix, Regele Sardiniei și Duce de Savoy și Regina Maria Cristina a Siciliei, au venit la Nisa în timpul carnavalului. Pentru a marca vizita regală, mai marii orașului au organizat prima paradă în onoarea acestora.
